Contextul: Independență funcțională vs. Rigoare administrativă
Declarația integrală a judecătorului Liliana Cătălina Alexe
„Eu sunt Liliana Cătălina Alexe, judecător al Curții de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, din 01.07.2018.Prin această declarație urmăresc să îndrept inadvertențele strecurate în articolul dumneavoastră „Războiul ECRIS” în justiție se împarte între ICCJ și Tribunalul Constanța! Duelul juridic dintre magistrații Liliana Cătălina Alexe și Cristina Ardeleanu” apărut în data de 30 martie 2026, ora 17.00, în ediția online a ziarului „Ziua de Constanța”.Am luat în considerare să formulez răspunsul pentru dimensiunea publică a litigiului.
D-na judecător Cristina Ardeleanu este doar intermediar al unui mesaj WhatsApp, pe care l-a scris în grupul WhatsApp al judecătorilor Secției a VIII-a CAF, ca fiind provenit din palierul de conducere al Curții de Apel București. Acest mesaj WhatsApp a fost considerat ulterior „dispoziția administrativă încalcată” de către Secția disciplinară a CSM, însă doar în majoritate, adică de către 5 judecători. Obiectul litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța nu este chiar „anularea unei dispoziții aministrative”, ci anularea unui mesaj/ notificare WhatsApp, apreciind că o astfel de calificare este profund periculoasă pentru întregul regim al unui act administrativ așa cum îl cunoaștem cu toții. Nu este vorba de nicio strategie juridică, ci de exercitarea mijloacelor mele de apărare. Amintesc sumar, că în procesul disciplinar în recurs desfășurat în fața ICCJ – completul de 5 judecători, am invocat, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate a aceluiași mesaj WhatsApp calificat a avea regim administrativ. Intrucât excepția a fost respinsă de ICCJ în recurs, fapt pe care l-am luat în considerare anterior, am solicitat instanței de contencios de fond din Constanța controlul deplin asupra notificării WhatsApp, promovând acțiune în anularea mesajului WhatsApp. Ați vorbit în materialul de presă și de „anticiparea unui cereri de suspendare a cauzei la ICCJ până la soluționarea litigiului de la malul mării”. Da, a fost formulată și o astfel de cerere întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, cererea de suspendare fiind respinsă de ICCJ în ședința din 30 martie 2026, în sala de judecată. „Frontul de la Constanța”, pe care îl evocați, este construit pe dispozițiile art. 127 alin. 1 Cod procedură civilă și tot la fel de bine putea fi orice instanță învecinată Curții de Apel București, cum ne obligă actul normativ al Codului.Vă mai pot spune că procesul meu disciplinar la ICCJ a durat aproape 5 ore, de la ora 9.30 după orele 14, fiind poate, sub aspectul dezbaterilor, unul din cele mai lungi procese disciplinare.Altfel, eu scriu si poezie, multe poezii fiind găzduite minunat de Juridice.ro, mulțumindu-le și pe această cale. Poezia „Sunt oameni ” din care extrageți sintagma „oameni care-ți dau sentință” este o poezie de dragoste, în totalitate; se referă la oamenii cu care ne intersectăm pașii în viața privată, personală Nicio legătură cu instanța. Vă invit, cu grație, să citiți toate poeziile mele; eu scriu pentru oameni.În referință la afirmația că „încerc să demonstrez că rădăcina sancțiunii este putredă” , arăt în clar că voi respecta mereu deciziile administrative luate de pe palierul conducerii și al organelor Curții mele de Apel. De altfel, am respectat și notificarea care ni s-a transmis în 09.01.2024, prin WhatsApp; mi-am închis propriile mele încheieri și hotărâri în care eram redactor doar în 2 luni: în august 2024 și decembrie 2024. Atât. Precizez și faptul că mi-am finalizat deja studiile doctorale.În referință la viziunea (mea) asupra digitalizării , în care evocați o analiză publicată pe Juridice.ro, iarăși procedați greșit. Articolul din Juridice.ro, cu protecția GDPR, a preluat articolul meu ce a avut cu totul alt subiect.S-a numit „Digitalizarea- mijloacele de comunicare a actelor de procedură- între tradiție și modernitate. Videoconferință ori sala de judecată- diluarea noțiunilor sau adaptarea la un nou concept?”. Articolul a fost susținut în Conferința internațională a doctoranzilor în drept, Ediția a 14-a, desfășurată la Timișoara în data de 24 iunie 2022, organizată de Universitatea de Drept din Timișoara – Facultatea de Drept și Centrul European de Studii și Cercetări Juridice, tema Conferinței din 2022 fiind „Conformitatea, conformarea și conformismul în drept/ Conformity, compliance and conformism in law”. Articolul meu a fost publicat în volumul Conferinței apărut la Editura Universul Juridic, București, 2022. Vă rog să comparați acest articol din sursa oficială, primară, cu materialul din Juridice.ro și veți observa că v-ați îndepărtat de obiectul așa-zisei fapte disciplinare.Mă opresc aici cu precizările din acest răspuns, căci răspunzându-vă dumneavoastră aproape motivam o hotărârea a mea.Pentru orice neclarități pot fi contactată de redacție și voi da lămuriri de îndată. Altfel, pentru date mai multe, în limita rezervelor profesionale, puteți lua legătura cu doamna mea avocat Georgiana Trandafir, care ar putea să vă ajute, în înțelegere, și cu alte informații ce pot satisface nevoia de informare publică.Prin urmare, nu există vreun duel juridic între mine și d-na judecător Cristina Ardeleanu”
Concluzii: O luptă pentru principii și rigoare profesională