Una din metodele fundamentale de vindecare a sufletului este liniştea, în cel mai deplin sens al cuvântului. Omul contemporan caută tămăduirea aşezării sale lăuntrice, în special pentru că e hărţuit şi suprasolicitat. Lumii noastre descurajate, obosite şi confuze, Ortodoxia îi îmbie perspectiva de a dobândi liniştea. Consider că tradiţia ortodoxă conţine învăţături preţioase în această privinţă. În cele ce urmează, voi continua expunerea despre importanţa isihiei şi a isihasmului pentru vindecarea sufletului, a minţii, a inimii şi a raţiunii; nutresc convingerea că isihia şi isihasmul sunt cele mai eficiente medicamente care ajută la dobândirea sănătăţii lăuntrice.
Întrucât pierderea liniştii creează mari dificultăţi omului: tensiuni interioare de nesuportat, anxietate, nesiguranţă, şi derivatele acestora – bolile trupeşti şi sufleteşti –, vom examina principala lor cauză, care este antiisihasmul. Deşartele vânturi antiisihaste care suflă necontenit asupra lumii moderne, distrugând-o aproape întru totul, bântuie pretutindeni în zilele noastre, reprezentând cauza tulburărilor existenţiale şi funcţionale cu care ne confruntăm la fiecare pas. În timp ce isihia (liniştirea) constituie o metodă psihoterapeutică de vindecare a omului, antiisihasmul atrage după sine îmbolnăvirea trupului şi a sufletului.
(Mitropolitul Hierotheos Vlachos,Psihoterapia ortodoxă: ştiinţa Sfinţilor Părinţi , traducere de Irina Luminiţa Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timişoarei, 1998, p. 359 )
Sursa: https://www.crainou.ro/2026/04/03/ne-vorbesc-parintii-bisericii-575/