M-am aflat de mai multe ori în preajma maestrului Gelu Stan (plecat la Domnul în anul 2018), cu prilejul jurizării concursurilor de interpretare folclorică „Aurelia Fătu-Răduțu” organizate la Bocșa. La una dintre ediții, cazați fiind la cabana „Stejarul”, recepționera, îngrijorată, mi-a comunicat că nu mai are la dispoziție decât o cameră, rezervată maestrului Gelu Stan.
Era un lucru bine știut că maestrul prefera să fie cazat singur, neagreând prezența unei alte persoane. Recepționera a riscat, oferindu-mi aceeași cameră, așteptând cu emoție reacția maestrului. La una dintre întâlnirile noastre, prilejuite de o altă ediție a concursului, avusesem prilejul să facem trimitere, în discuțiile noastre, la câteva date biografice ale familiei. Astfel, am constatat că tații noștri avuseseră aceeași ingrată soartă, petrecând, fără a se cunoaște, o etapă din viață la Canal, locul de veci pentru o parte însemnată din elita intelectualității române.
Din nefericire, tatăl lui Gelu Stan, avocatul Constantin Stan, fruntaș liberal, nu a rezistat terifiantei experiențe, decedând în colonia de la Valea Neagră, în 5 martie 1953, la câteva luni de la arestare și trimiterea la muncă silnică în Gulagul stalinismului românesc.
Dureros pentru descendenți, trupul său a fost înhumat în secret, fără o slujbă creștinească, descendenții (Gelu Stan și sora sa Ametista Rosenberger) neputând să aprindă o lumânare la mormântul său sau să depună o jerbă pentru veșnică pomenire.
Soarta identică a părinților noștri (tatăl meu a petrecut la Canal doi ani, între anii 1952 și 1954, mânuind cu zel târnăcopul și străduindu-se să îndeplinească norma zilnică a vagoneților încărcați cu piatră), faptul că eu purtam numele și prenumele tatălui maestrului l-au impresionat pe acesta, simțindu-se emoționat și chiar confortabil în compania mea. De câte ori ne revedeam, după firescul salut simțeam nevoia unei calde îmbrățișări.
Bunicul maestrului, Pavel Stan, fost președinte al asociației măieștrilor călțunari lugojeni, mai apoi prim-secretar și președinte, în două rânduri, al Reuniunii Meseriaşilor Români din Lugoj, a fost, episodic, și președintele Băncii „Timișana”. Sub mandatul său în fruntea Reuniunii s-a înfiinţat un cor, dirijat de învățătorul Gheorghe Onae. Pavel Stan avea un frate, Dumitru, decedat în Primul Război Mondial, al cărui fiu, Dimitrie (Pipi) Stan (1906-1968), licențiat al Academiei de Muzică din București, a activat ca dirijor al Corului ASTREI din Sighetu Marmației, apoi, din 1940, al Corului „Ion Vidu”, când a preluat bagheta dirijorală de la Filaret Barbu.
Dimitrie Stan a fost căsătorit cu Dora Cerveni (1907-1985), artistă lirică (soprană), absolventă a Academiei de Muzică din Cluj, solistă a Corului „Ion Vidu” și pianistă. O carieră artistică identică a avut și mama lui Gelu Stan, Cornelia (Nelly) n. Șepețian (originară din satul Murani), artistă lirică (soprană), absolventă a instituției academice clujene, solistă a reuniunii lugojene, profesoară de canto la Conservatorul lugojean. Cornelia Stan și-a adus aportul, ca solistă, în decembrie 1940, la concertul de debut al lui Dimitrie Stan în fruntea Corului „Ion Vidu”, pe scena Teatrului „Traian Grozăvescu, în poemul coral-instrumentalAvram Iancu, regele munţilor , alături de sopranele Dora Stan şi Ana Nişulescu, tenorii Vasile Popescu (fostul ginere al lui Ioan Vidu), Nicolae Sintescu şi Teodor Barzuca, baritonul Constantin Buciu şi basul Ioan Iorga, în prezența compozitorului.
Montarea opereiCavalleria rusticana de Pietro Mascagni a constituit un vechi deziderat al Reuniunii Române de Cântări şi Muzică. Având girul Societăţii Compozitorilor Români și definitivându-se componenţa suportului orchestral (Orchestra Societăţii Filarmonice, sprijinită de Muzica Militară a Regimentului 9 Roşiori), în toamna anului 1945 au debutat repetiţiile la noua premieră.
Sub conducerea muzicală a lui Dimitrie Stan şi direcţia de scenă a lui Victor Marchievici s-a stabilit distribuţia rolurilor: Dora Stan (Santuzza), Cornelia Stan (Lola), Valeria Poraicu (Lucia), Gheorghe Duma (Turridu) şi Vasile Iorga (Alfio). Un succes care a reconfirmat vocația muzicală a Lugojului, „Florenței Banatului”.
Sursa: https://ziarulactualitatea.ro/maestrul-gelu-stan-si-familia-sa/