Inspectoratul General pentru Imigrări, prin cele două structuri ale sale – centrele de refugiaţi regionale şi serviciile judeţene de imigrări – ajută străinii (în special, mai dificil, pe cei din afara Uniunii) să îşi găsească o nouă casă. Oamenii fug din zone endemice de conflicte, cum se întâmplă în Orient, sau din zone de conflicte nou apărute unde viaţa le este în risc, iar libertatea religioasă sau convingerile îi pun în pericol. Mii de străini au cerut numai anul trecut azil în România la cele şase centre regionale de refugiaţi. Totuşi, doar 15 la sută din capacitatea acestor centre este acoperită, aşa că, în cazul unui nou aflux de refugiaţi, luând în calcul conflictul din Orient, România are capacitate de cazare.
În schimb, în ceea ce priveşte cetăţenii ucraineni, a scăzut numărul celor care cer strămutarea. Pentru unii dintre străini, intrarea ilegală în ţară echivalează cu deportarea dacă nu se prezintă şi nu cer azil, dar pentru alţii înseamnă o nouă viaţă. Cei care nu au bani pot fi cazaţi gratuit în centre de refugiaţi, cum este cel de la Galaţi, cel mai mare din SE ţării. Dacă se integrează, pot locui în afara centrului, aşa cum mulţi deja fac.
Şase centre de proceduri şi cazare, aşa-cunoscutele centre pentru refugiaţi, are în toată ţara Inspectoratul General pentru Imigrări, iar în cele aproximativ 1500 de locuri, gradul de ocupare a fost anul trecut de circa 15 la sută. În ultimii trei ani a scăzut numărul persoanelor relocate în România ca urmare a conflictului din Ucraina. Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil din Galaţi, ce acoperă 7 judeţe în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, este cel mai mare din SE. Pentru cei admişi în centru, aceştia pot ieşi între orele 6 şi 22, dar apoi trebuie să se prezinte înapoi. Au casă, modalităţi de a-şi prepara mâncarea şi primesc 32 de lei pe zi. Aici a scăzut numărul celor care vor azil, cel puţin deocamdată.
„Acţionăm prin gestionarea eficientă a cererilor de azil, asigurarea cererilor de cazare, precum şi prin sprijinirea în procesul de integrare al beneficiarilor unei forme de protecţie în societatea românească. Numai anul trecut, poliţiştii centrului au procesat 145 cereri de azil; în 84 de cazuri a fost dată o formă de protecţie internaţională în România, de asemenea 109 persoane au fost cazate în cadrul centrului. Solicitanţii de azil provin în principal din ţări precum Siria, Sudan, Somalia, precum şi alte ţări. A scăzut nivelul comparativ cu 2023”, a precizat cms. şef Paul Burghelea, directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi.
În alte situaţii însă, străinii se adaptează, se integrează prin programele derulate prin centru şi pot locui în oraş. Aşa a făcut şi un tânăr irakian venit în 2017 în România cu o barcă de refugiaţi, care a învăţat limba, lucrează în cadrul unui ONG, dar ajută ca mediator şi interpret alţi refugiaţi. Nu îşi mai vede viitorul în ţara lui. „Am plecat din Irak, am ajuns în Turcia şi din Turcia cu o barcă de 12 metri, cu 170 şi ceva de persoane, peste 150 pe Marea Neagră. A fost foarte greu, cu mulţi copii şi familii, am stat 48 de ore în apă, nu a fost uşor deloc”, povesteşte tânărul. Nu avea bani mulţi deoarece l-a costat foarte mult în Turcia să plătească pentru şansa de a ajunge, ilegal ce-i drept, într-o ţară sigură. Este alături de soţie şi copilul aflat acum în clasa a treia, care este la şcoală şi a învăţat şi el limba română.
„Am venit pe Marea Neagră, a apărut la un moment dat un vapor, cred că de la NATO, au ridicat drona şi de acolo ne-au văzut pe noi şi copiii şi au văzut că suntem o barcă de refugiaţi şi am ajuns la Constanţa. De acolo am cerut azil şi ne-au adus la Galaţi. M-am adaptat foarte bine, ştiam engleză şi am reuşit să învăţ şi limba română”, mai spunea tânărul.
Deocamdată, deşi în Orient este acum un conflict ce se poate generaliza, nu sunt cereri mai multe din acele state, dar în caz că va creşte afluxul de solicitanţi de azil, centrul regional din Galaţi, cel mai mare din SE, este pregătit logistic. „În actualul context nu sunt astfel de semnale la nivelul centrului, dar dispunem de cazare consistentă, avem peste 500 locuri de cazare în total la nivelul centrului”, a explicat cms. şef Paul Burghelea, directorul Centrului Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Galaţi.
Pe lângă aceste centre regionale, cele şase la nivelul ţării, există un centru de tranzit în regim de urgenţă devenit operaţional în Timişoara, care este destinat evacuării rapide în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară. „Este considerat un instrument major al politicilor de protecţie internaţională; centrul este prima instituţie de acest tip din lume şi un model de bune practici. Toate cheltuielile legate de şederea refugiaţilor în România, în centrul de tranzit în regim de urgenţă, sunt suportate de Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi”, a mai spus cms. şef Paul Burghelea.
Creşte numărul muncitorilor veniţi la muncă din afara UE
Cu 10 la sută a crescut numărul muncitorilor străini din afara UE în 2025 faţă de anul 2024 care vin la muncă la Galaţi. Au fost însă şi destui străini care nu mai au voie să intre în UE din cauza lipsei actelor, a intrării ilegale sau a altor infracţiuni sau contravenţii. „Au fost emise 117 decizii de returnare sub escortă şi măsura nepermiterii intrării în UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană pentru perioade cuprinse între 6 luni şi 5 ani. Erau din Nepal, Irak, Iran; măsura nepermiterii intrării s-a luat în principiu pentru că au trecut ilegal frontiera sau au încercat”, a precizat inspector Anca Diana Maftei, şeful Serviciului pentru Imigrări Galaţi. Centrele sunt pregătite şi logistic, la fel şi serviciile de imigrări, pentru a reuşi să facă faţă în situaţia unui potenţial aflux mărit de azilanţi.