Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul evidenţiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesioniştii SPM, birocraţia şi influenţa politică în procesul decizional.
Totodată, cercetarea conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient specializarea în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesaţi de promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%).
Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece din ţară, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, 31% vor să rămână în România.
Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România sunt înregistraţi un număr de 213 medici specialişti şi primari de sănătate publică şi management cu aviz de liberă practică şi un număr de aproximativ 270 de medici rezidenţi în pregătire în specialitatea de sănătate publică şi management.
Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a declarat că rezultatele studiului evidenţiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată şi valorificată resursa umană.
„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializaţi în sănătate publică şi management sanitar, în special în zona spitalelor şi a prevenţiei. Colegiul Medicilor din România susţine ferm debirocratizarea şi depolitizarea acestor domenii şi promovarea accesului acestor specialişti în poziţiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de sănătate”, a afirmat Poiană.
Ea a spus că prin proiectul naţional EXCELL-MED se lucrează la modernizarea curriculei medicale, pentru a alinia pregătirea acestor medici la realităţile actuale: utilizarea datelor, sănătatea digitală, managementul serviciilor şi dezvoltarea de politici bazate pe dovezi.
„Acest studiu ne oferă un feedback valoros din partea rezidenţilor şi ne permite să adaptăm formarea profesională astfel încât să răspundă nevoilor reale ale sistemului şi societăţii. Investiţia în resursa umană medicală nu este doar necesară – este fundamentală pentru viitorul sănătăţii în România”, a adăugat Poiană.
Conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului şi preşedinte ARSPMS, a subliniat că problema nu este lipsa specialiştilor, ci lipsa unui cadru adecvat pentru valorificarea competenţelor lor.
„Avem medici pregătiţi, avem date care arată clar problemele sistemului şi avem şi instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipseşte este alinierea reglementărilor şi a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generaţie de profesionişti care ar putea contribui direct la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei”, a spus Pană.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publica şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.